O lungă prietenie

România și Statele Unite împărtășesc o lungă prietenie care datează încă din 1866 când a avut loc numirea primului consul american în România. Louis J. Czapkay a fost numit consul la Bucureşti pe 20 iunie 1866 și şi-a desfăşurat misiunea de la 1 mai 1867 până în februarie 1869.

Succesorul său, Benjamin Franklin Peixotto (în fotografie), a fost numit pe 29 iunie 1870. Mandatul său s-a desfăşurat între 20 februarie 1871 şi 18 iunie 1876. Consulatul a fost desfiinţat în luna septembrie a anului 1876.

România și Statele Unite stabilesc relații diplomatice la 14 iunie 1880.

Eugene Schuyler devine primul reprezentant american numit la București fiind numit agent diplomatic şi consul general pe 11 iunie 1880. El şi-a prezentat scrisorile de acreditare Domnitorului Carol I, pe 14 decembrie 1880. Pe 21 decembrie 1880, a fost promovat, devenind însărcinat cu afaceri şi consul general şi şi-a prezentat noile scrisori de acreditare pe 25 ianuarie 1881.

Eugene Schuyler a fost din nou acreditat atunci când România a devenit regat, el prezentându-şi scrisorile de acreditare pe 16 mai 1881. Statele Unite au recunoscut independența Regatului României pe 7 aprilie 1881, când Eugene Schuyler a avut o audienţă la regele Carol I şi a anunţat că Statele Unite au recunoscut noul regat.

Pe 7 iulie 1882, Schuyler a fost promovat, devenind ministru rezident şi consul general. El şi-a prezentat noile scrisori de acreditare pe 8 septembrie 1882.  A fost acreditat însă şi în Grecia şi Serbia şi şi-a mutat reşedinţa la Atena. Schuyler şi-a prezentat documentele de rechemare de la post pe 7 septembrie 1884.

La 5/17 iunie 1881 a fost încheiată prima Convenție consulară între România și Statele Unite ale Americii.

Prin Decretul Regal nr. 1027 din 24 septembrie 1917, emis la Iaşi, a fost înfiinţată Legaţia României în SUA, cu reşedinţa la Washington, începând cu data de 1 octombrie 1917.

Legația a fost deschisă efectiv odată cu sosirea la post a șefului misiunii, Dr. Constantin Angelescu, și prezentarea scrisorilor de acreditare, la 15 ianuarie 1918. Dr. Constantin Angelescu fusese numit, la 25 septembrie 1917, prin Decret Regal, primul șef de misiune al României în Statele Unite, fiind trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.

Tot în ianuarie 1918, Livius Teiușanu (1888-1963) se alătură reprezentării țării noastre în Statele Unite, fiind primul atașat militar trimis în America.

La 26 octombrie 1918, Vasile Stoica participă, în calitate de reprezentant al românilor, la ceremonia semnării Declaraţiei de Independenţă a popoarelor subjugate de Austro-Ungaria, organizată de Uniunea Democratică a Europei Centrale la Independence Hall, în Philadelphia, moment ce va prefigura realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Peter Augustus Jay a fost primul diplomat american cu rangul de trimis extraordinar și ministru plenipotențiar însărcinat exclusiv în România. El a fost numit la 18 aprilie 1921, încheindu-și misiunea diplomatică la 9 mai 1925.

Regele Ferdinand  I al României a semnat, la 4 august 1924, un Decret Regal privind înființarea unui consulat onorific al României în Maryland și numirea lui William W. Bride în funcția de consul onorific.

După acest moment, relațiile dintre cele două state au continuat să se aprofundeze. În 18 octombrie 1926, Regina Maria își începe celebra sa vizită în Statele Unite ale Americii și Canada. Vizita a cuprins, printre altele, opriri în New York, Washington, Philadelphia, Cleveland, Montreal, Otawa, Detroit, Chicago, San Francisco unde a fost întâmpinată de oficialități și de mulțimi entuziaste răspândite pe străzi.

Președintele SUA, Calvin Coolidge, a oferit o recepție pentru Regina Maria la Casa Albă, iar primarul New York-ului i-a oferit cheia orașului. La Washington, Regina Maria a vizitat Legația României, Casa lui George Washington de la Mount Vernon și a depus o coroană de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut din Cimitirul Arlington.

Regina Maria a avut întâlniri inclusiv cu căpeteniile indienilor din triburile Sioux și Blackfoot și a participat la inaugurarea Muzeului de Artă Maryhill, muzeu a cărei secțiune îi poartă numele și păstrează, și în prezent, obiecte donate de regină.

Deși inițial programul prevedea plecarea la 11 decembrie, deteriorarea accentuată a stării de sănătate a Regelui Ferdinand a determinat-o pe Regina Maria să încheie vizita, la 24 noiembrie 1926, cu trei săptămâni mai devreme.

La 30 aprilie 1939 a fost inaugurată Expoziția Universală de la New York, având ca temă „The World of Tomorrow”, în cadrul căreia România a participat cu un pavilion al căruia comisar general a fost Dimitrie Gusti.

România a prezentat doua clădiri: Pavilionul României (arhitect G.M. Cantacuzino) și Casa Românească (arhitect Octav Doicescu).

Componenta artistică a participării românești a constat în picturi semnate de Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, sculpturi de Cornel Medrea, Oscar Han, Mihai Onofrei, Mac Constantinescu, Milița Petrașcu, Ion Jalea, obiecte de artă monumentală și decorativă de Olga Greceanu, Dem Demetrescu, Lena Constante, Nora Steriade etc.
O mare parte dintre acestea au rămas în Statele Unite ale Americii și se află astăzi la Catedrala Ortodoxă Română „Sfânta Maria”, din Cleveland, Ohio.

Americanii nu au răspuns acestei declarații de război prea repede. SUA au contrasemnat declarația de război în discuție abia la o jumătate de an de la emiterea ei, la insistențele guvernului sovietic. Pe 2 iunie 1942, președintele Franklin D. Roosevelt înaintează Congresului declarația de război a SUA contra României, pe 3 iunie ea este adoptată în unanimitate de Camera Reprezentanților, iar pe 4 iunie Senatul aprobă și el documentul fără niciun vot împotrivă.

La 7 februarie 1946, relațiile diplomatice dintre România și Statele Unite ale Americii sunt reluate, la nivel de legație. (Foto: Clădirea Legației României în 1926)

Un eveniment important de promovare a României care a avut loc în plin Război Rece, l-a reprezentat vernisajul Expoziţiei de Artă Populară Românească de la New York, din 5 mai 1959, prima expoziţie prezentată de România în Statele Unite ale Americii după al Doilea Război Mondial.

Cei care au vizitat expoziţia au putut admira costume populare româneşti, obiecte de ceramică românească, sculpturi de lemn, instrumente muzicale, covoare, ţesături, obiecte din piele etc. De asemenea, expoziţia a inclus mai multe panouri: cu date geografice şi economice despre România, cu fotografii despre arhitectura românească veche sau cu vederi din turneele întreprinse în străinătate de ansamblurile româneşti de dansuri şi cântece populare. Totodată, a fost aranjat şi un stand cu cărţi/publicaţii de specialitate (artă populară românească), discuri cu muzică populară românească şi serii filatelice dedicate artei populare româneşti.

Cinci ani mai târziu, relațiile diplomatice dintre România și Statele Unite ale Americii sunt ridicate la nivel de ambasadă, la 1 iunie 1964.

Primul Ambasador al României în Statele Unite ale Americii (1964-1967) a fost Petre Bălăceanu. Anterior, în perioada 1961-1964, a fost Trimis Extraordinar și Ministru Plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii.
Petre Bălăceanu a fost numit ambasador al României în SUA, prin decret al Consiliului de Stat, la 7 august 1964.

Primul Ambasador al Statelor Unite în România (1964-1965) a fost William A. Crawford. Anterior, în perioada 1962-1964, a fost Trimis Extraordinar și Ministru Plenipotențiar al Statelor Unite ale Americii în România.

William A. Crawford a fost numit ambasador în România de către președintele SUA, Lyndon B. Johnson, la 4 decembrie 1964.

În perioada 2-3 august 1969 a avut loc vizita președintelui SUA, Richard Nixon, în România. Era prima vizită a unui preşedinte american în România şi prima vizită într-o ţară socialistă după cel de-al Doilea Război Mondial. Preşedintele Richard Nixon a fost însoţit de soţia sa, Patricia Nixon, de Henry A. Kissinger, asistent special al preşedintelui pentru problemele securităţii naţionale, de Martin J. Hillenbrand, asistent al secretarului de stat pentru problemele europene, şi de alte persoane oficialei.
Vizita a avut loc în contextul apropierii de Occident a României și condamnării politicii externe agresive a Uniunii Sovietice, care invadase Cehoslovacia, înăbușind Primăvara de la Praga.

Prima vizită a unui șef de stat român în Statele Unite a avut loc în perioada 13-27 octombrie 1970, când Nicolae Ceaușescu a fost invitat de preşedintele american Richard Nixon în SUA cu ocazia sesiunii jubiliare consacrată împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea ONU.

Pe lângă întâlnirile oficiale, Ceaușescu a vizitat fabrica de maşini Ford, dar şi parcul de distracţii Disneyland și cascada Niagara. El a fost întâmpinat cu ostilitate de românii stabiliți în SUA.

La 19 ianuarie 1972 a fost inaugurată, la Bucureşti, Biblioteca Americană, după ce fusese înființată Biblioteca Română de la New York. În 1969, la 3 august, cu ocazia vizitei oficiale a președintelui SUA, Richard Nixon, în România, fusese semnată o înțelegere între cei doi șefi de stat prin care s-a stabilit înființarea unei Biblioteci române în SUA și a unei Biblioteci americane în România. De-a lungul timpului Biblioteca Română de la New York a trecut printr-o serie de schimbări de nume și transformări, fiind în prezent Institutul Cultural Român de la New York.

La 10 februarie 1972 a fost lansat cursul de “Civilizație românească” la Universitatea Columbia din New York, curs susținut de istoricul Constantin C. Giurescu.

În perioada 4-7 decembrie 1973, a avut loc a doua vizită în SUA  a lui Nicolae Ceauşescu.

Cu acest prilej, a fost semnată, la Washington, Declaraţia comună cuprinzând principiile care stau la baza relaţiilor dintre cele două state şi s-au adoptat Declaraţia comună cu privire la cooperarea economică, industrială şi tehnică între cele două ţări şi Comunicatul comun.

La 11 iunie 1975 are loc, la Washington, o întâlnire între Nicolae Ceaușescu și președintele american Gerald Ford, ocazie cu care președintele român îl invită pe acesta să viziteze România.

De asemenea, Nicolae Ceaușescu se întâlnește cu lideri ai Congresului, cu reprezentanți ai organizațiilor evreiești și cu autorii amendamentului Jackson-Vanik, ce condiționa acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate de politica emigrării promovată în țara care solicita clauza. România era interesată să obțină clauza națiunii celei mai favorizate, însă acest lucru depindea de îndeplinirea condițiilor amendamentului Jackson-Vanik.

Președintele Statelor Unite, Gerald Ford, vizitează România la 2 august 1975.

În același an SUA acordă României Clauza națiunii celei mai favorizate, în limitele permise de legislația americană pentru statele care nu aveau statutul de economie de piață, clauza fiind reînnoită anual.
Aceasta este ridicată în 1988 din cauza nerespectării drepturilor omului de către regimul comunist din România. Un element important  în evaluarea reînnoirii Clauzei era respectarea prevederilor amendamentului Jackson-Vanik (la Legea Schimburilor Comerciale din 1974) care se referea și la politica statului care primea clauza față de solicitările de emigrare, considerată parte a drepturilor omului.

Nicolae Ceaușescu a efectuat ultima sa călătorie în Statele Unite, între 11 şi 17 aprilie 1978, la invitația președintelui Jimmy Carter. În timpul vizitei oficiale, la 12 aprilie 1978, cei doi președinți au făcut declarații de presă și au luat parte la o ședință foto cu reprezentanții presei de la Casa Albă.

După plecarea din Washington, Nicolae Ceaușescu a vizitat statele Tennessee, Texas, Louisiana și New York, având întâlniri cu personalități din lumea financiară și reprezentanți ai mediului de afaceri.

În timpul vizitei, mai mulți emigranți români anticomuniști din New York au demonstrat în fața hotelului Waldorf-Astoria, împotriva liderului comunist.

Vicepreședintele SUA, George Bush, vizitează România în perioada 18-19 septembrie 1983.

La 27 Decembrie 1989, în timpul Revoluției Române, ambasada țării noastre notifică Departamentul de Stat al SUA că din acel moment țara pe care o reprezintă se numește „România”, nu „Republica Socialistă România”.

Prima vizită a unui oficial american în România după căderea regimului comunist are loc la 11 februarie 1990, când secretarul de stat american James Baker s-a deplasat la Bucureşti, parte a unui turneu ce a mai cuprins Praga, Sofia şi Moscova.

Conform unei telegrame MAE, cu această ocazie, James Baker ”a salutat victoria obţinută de poporul român şi a exprimat sprijinul faţă de acţiunile întreprinse de noile autorităţi pe calea reînnoirii, a reformelor, libertăţii şi democraţiei”.

James Baker a avut întâlniri cu prim-ministrul Petre Roman, președintele Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), Ion Iliescu și lideri ai partidelor din opoziție. Secretarul de stat a dat un mesaj în favoarea susținerii de către SUA a pluralismului politic, a procesului de reforme și stabilirea unei economii de piață, organizării de alegeri libere și corecte și pentru respectarea drepturilor omului și a minorităților. De asemenea, a anunțat acordarea, de către Statele Unite, a unui sprijin umanitar de optzeci de milioane de dolari pentru România.

La 23 octombrie 1990, premierul Petre Roman se întâlnește, la Bruxelles, cu secretarul general al NATO, Manfred Worner, fiind primul prim-ministru dintr-o țară fostă comunistă care vizitează cartierul general NATO.

Statele Unite ale Americii și România au semnat un tratat bilateral de investiții, la 28 mai 1992, care a intrat în vigoare în 1994.

La 22 septembrie 2003, înainte de aderarea României la UE, Statele Unite și România au modificat tratatul, care a rămas în vigoare.

În iulie 1993, România a semnat un acord bilateral cu Departamentul Apărării al SUA și cu Statul Alabama prin care au fost puse bazele Programului de Parteneriat Statal Alabama-România (Alabama–Romania State Partnership Program).

La 26 ianuarie 1994, România devine prima ţară post-comunistă care se alătură programului „Parteneriatul pentru Pace”, prin semnarea, la Bruxelles, de către ministrul român de externe, Teodor Meleşcanu, a Documentului Cadru al „Parteneriatului pentru Pace”, propus de NATO. Documentul permitea participarea în comun la operaţiuni de menţinere a păcii şi de rezolvare a situaţiilor de criză, precum şi la exerciţii militare comune. Programul individual este semnat în mai 1995.

În perioada 25 septembrie – 3 octombrie 1995, a avut loc vizita de lucru în Statele Unite a preşedintelui Ion Iliescu, la invitaţia preşedintelui SUA, Bill Clinton, vizită ce a marcat deschiderea unei noi pagini în relaţiile româno-americane.

Clauza națiunii celei mai favorizate este reacordată României, pe baze anuale, la 8 noiembrie 1993.
În august 1996, Congresul SUA aprobă permanentizarea Clauzei națiunii celei mai favorizate pentru România, ca urmare a progreselor înregistrate în procesul de reformă economică şi creare a condiţiilor de dezvoltare a economiei de piaţă.

Un moment istoric în relația dintre România și Statele Unite se consumă la 11 iulie 1997,  odată cu vizita la Bucureşti a preşedintelui Bill Clinton. Aceasta marchează lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, care constituie astăzi unul din pilonii fundamentali ai politicii externe și de securitate a României.

A urmat, la 14-21 iulie 1998, vizita oficială la Washington a preşedintelui Emil Constantinescu, la invitaţia omologului său american, Bill Clinton. Cu această ocazie, președintele Emil Constantinescu a susținut o alocuțiune în fața camerelor reunite ale Congresului SUA.

La 23 noiembrie 2002, președintele Statelor Unite George W. Bush vizitează România pentru marcarea momentului invitaţiei de aderare a ţării noastre la NATO, care avusese loc cu o zi înainte, la Praga.

Câteva luni mai târziu, la 10 martie 2003, autorităţile americane acordă României statutul de „economie de piaţă”, element important în  amplificarea relaţiilor economice, atât în planul schimburilor comerciale, cât şi al investiţiilor americane în România.

Urmează o perioadă intensă de întâlniri la cel mai înalt nivel, atât la București, cât și la Washington și de consolidare a prieteniei între cele două țări.

În toamna aceluiași an, între 26 și 29 octombrie 2003, președintele României, Ion Iliescu, se află în vizită oficială la Washington, unde are întâlniri cu preşedintele George W. Bush, secretarul de stat, Colin Powell, secretarul apărării, Donald Rumsfeld, procurorul general, John Ashcroft, secretarul Trezoreriei, John Snow, preşedintele Băncii Mondiale, James Wolfensohn, membri ai Congresului SUA, reprezentanți ai mediului de afaceri american, reprezentanţi ai comunităţii româneşti din SUA.

În 18-21 iulie 2004 se desfășoară vizita în SUA a prim-ministrului României, Adrian Năstase (New York – ONU şi Washington D.C.). Programul componentei bilaterale include întâlniri cu preşedintele George W. Bush, secretarul de stat Colin Powell, secretarul apărării Donald Rumsfeld, secretarul energiei Spencer Abraham, membri ai Senatului SUA.

Președintele României Traian Băsescu efectuează o vizită oficială în Statele Unite, prima după începerea mandatului prezidenţial, în perioada 8-10 martie 2005. Cu această ocazie are întrevederi cu preşedintele SUA, George W. Bush, secretarul apărării, Donald Rumsfeld, directorul general al FMI, Rodrigo Rato, preşedintele Băncii Mondiale, James Wolfensohn, congressmeni republicani şi democraţi.
Cu acest prilej, liderul de la Casa Albă declară că România este „un aliat special al SUA”.

La 26-28 iulie 2006 are loc o nouă vizită oficială a Preşedintelui României, Traian Băsescu, la Washington. Cu această ocazie Președintele are întâlniri cu George W. Bush,  preşedintele SUA, Donald Rumsfeld, secretarul apărării, Dennis Hastert, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Grupul de prietenie pentru România („caucus”) din Congresul SUA, condus de co-preşedinţii Curt Weldon (R-Pennsylvania) şi Solomon Ortiz (D-Texas).
Obiectivul central al vizitei îl reprezintă consolidarea dialogului politic intensificat şi a Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii.

Președintele Statelor Unite, George W. Bush, vizitează România (București și Constanța) în 2-4 aprilie 2008. Vizita a cuprins un segment bilateral (întrevederi cu președintele și prim-ministrul României), precum și participarea la Summit-ul NATO de la București.

În perioada 21-22 octombrie 2009, vicepreşedintele SUA, Joe Biden, vizitează România. Programul  include întrevederi bilaterale cu preşedintele României, Traian Băsescu, premierul României, Emil Boc, şi cu liderii PSD şi PNL, Mircea Geoană şi Crin Antonescu.

Președintele Traian Băsescu vizitează din nou Washington DC la 13 septembrie 2011. Programul vizitei  include întrevederi cu preşedintele SUA, Barack Obama, cu vicepreşedintele Joe Biden, cu secretarul apărării, Leon Panetta, şi cu directorul CIA, David Petraeus.

Cu această ocazie a fost adoptată Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. Totodată, preşedintele României are discuții cu membrii Grupului de prietenie cu România din Congresul Statelor Unite ale Americii, precum şi cu lideri ai comunităţii româneşti din SUA.

Secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, și ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, semnează Acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Lucrările de construcţie la sistemul SUA de apărare împotriva rachetelor balistice, de la baza militară Deveselu, județul Olt, încep la 28 octombrie 2013.

Vicepreședintele SUA, Joe Biden, vizitează din nou România, la 20-21 mai 2014. Programul vizitei include întrevederi cu preşedintele României, Traian Băsescu, cu prim-ministrul Victor Ponta, un discurs susţinut la Palatul Cotroceni, în prezenţa unui auditoriu format din politicieni, oficiali, studenţi şi reprezentanţi ai societăţii civile precum și o vizită la Baza Aeriană 90, unde susține un discurs în fața soldaților americani și români.

La 14 iunie 2015 cele două ţări au celebrat împlinirea a 135 de ani de relaţii diplomatice bilaterale. Și Senatul și Camera Reprezentaților a SUA au marcat acest moment aniversar prin adoptarea unor rezoluții, la 16 decembrie 2015, respectiv 1 decembrie 2015.

De asemenea, la București a fost vernisată expoziția documentară “135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA”, organizată de Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada S.U.A. la București şi Biblioteca Naţională a României. Expoziția a ilustrat unele dintre cele mai importante aspecte ale relațiilor bilaterale, de la începuturi până la stadiul actual al Parteneriatului Strategic.

Primarul capitalei americane, Muriel Bowser, a proclamat ziua de 24 iunie 2015 drept „Ziua Universală a iei” în Washington, D.C., răspunzând astfel demersurilor Ambasadei României în SUA.

În același an, la 28 septembrie 2015, vicepreședinte SUA, Joe Biden, îl primește la Casa Albă pe președintele României Klaus Iohannis.

La 12 mai 2016 are loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu.

Zece zile mai târziu, în perioada 22-25 mai 2016, are loc vizita de lucru a prim-ministrului Dacian Cioloș în SUA.

În perioada 5-9 iunie 2017, președintele Klaus Iohannis se află la Washington și are întâlniri cu președintele SUA Donald Trump, secretarul de stat Rex Tillerson, directorul CIA Mike Pompeo, președintele pro-tempore al Senatului SUA, Orin Hatch.

Pe parcursul anului 2018, cu ocazia celebrării de către România a Centenarul Marii Uniri de la 1918, țara noastră a fost onorată cu mesaje din partea preşedintelui Donald Trump, a secretarului de stat Michael Pompeo; cu rezoluţii şi proclamaţii din partea Camerei Reprezentanţilor, a 45 de guvernatori şi a primarului capitalei americane, Washington, D.C.

Președintele Klaus Iohannis revine în Statele Unite, la 20 august 2019, pentru o întâlnire la Casa Albă cu președintele SUA, Donald Trump. Cu această ocazie, este semnat Memorandumul de înțelegere între Guvernul României și Guvernul SUA privind tehnologia 5G.

În anul 2020, a fost celebrată împlinirea a 140 de ani de relaţii diplomatice între România și Statele Unite ale Americii. Congresul SUA a marcat momentul aniversar, în Senat și Camera Reprezentanților, prin două rezoluții bipartizane.

De asemenea, secretarul de stat al SUA, Michael Pompeo, a adresat ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu o scrisoare aniversară care evidențiază elocvent soliditatea Parteneriatului Strategic bilateral, precum și prietenia și legătura puternică bazată pe valori comune dintre cele două state.

Totodată, la 14 iunie 2020, a fost inaugurată o expoziție virtuală dedicată aniversării.

La 8 octombrie 2020, la Washington, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, și secretarul apărării al SUA, Mark Esper, semnează Foaia de Parcurs dedicată cooperării bilaterale în domeniul apărării pentru perioada 2020-2030.

Președintele SUA, Joe Biden, a participat, la 10 mai 2021, prin sistem videoconferință, la Summit-ul B9 de la București.

În cadrul reuniunii, președintele Klaus Iohannis a cerut, în intervenția sa, “îmbunătățirea coerentă și unitară a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în special la Marea Neagră”. La rândul său, președintele american a transmis faptul că Statele Unite „se angajează să apere flancul estic al NATO, să consolideze securitatea energetică a regiunii și să lucreze împreună pentru a sprijini Ucraina”.

La 20 octombrie 2021, secretarul apărării al SUA, Lloyd Austin, efectuează o vizită în România și poartă discuții cu Președintele României Klaus Iohannis și cu ministrul român al apărării naționale, Nicolae Ciucă, în contextul creșterii tensiunii și amenințărilor de securitate din partea Rusiei în regiune.

În noiembrie 2021, are loc la Departamentul de Stat o nouă reuniune a Dialogului Strategic. Partea română și cea americană se angajează să avanseze cooperarea pe proiecte concrete în domeniul securității și apărării, relațiilor economice și comerciale, energiei, drepturilor omului, relațiilor culturale.

La 11 martie 2022, vicepreședintele Statelor Unite, Kamala Harris, se află la București și are întrevederi cu președintele României Klaus Iohannis și prim-ministrul Nicolae Ciucă. La finalul discuțiilor, vicepreședintele SUA reafirmă angajamentul Statelor Unite de a apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO.