A fost numit după recunoașterea independenței României de către SUA, fiind ministru rezident și consul general în România, Serbia și Grecia, cu reședința la Atena. Și-a prezentat scrisorile de acreditare Domnitorului Carol I la 14 decembrie 1880. Savant, scriitor, călător și diplomat american, Eugene Schuyler a reușit chiar să învețe și limba română iar în anul 1885 a devenit membru de onoare al Academiei Române

Om de ştiinţă, diplomat şi om politic, Constantin Angelescu este considerat reformatorul școlii românești în perioada interbelică, când a fost ministrul instrucțiunii publice, și a susținut Legea învățământului primar prin care s-a instituit inclusiv examenul de bacalaureat în România.

Vizita Reginei Maria a României în Statele Unite ale Americii a făcut multă senzație în epocă. După ce s-a întâlnit cu președintele american Calvin Coolidge și primarul New York-ului, oraș în care zeci de mii de oameni au ieșit pe străzi să o aclame, regina s-a întâlnit cu căpeteniile indienilor din triburile Sioux și Blackfoot. „Nicio personalitate publică din România nu a avut un comportament mai patriotic decât această regină de sânge străin”, nota The New York Times.

Românii din America. Repartiția românilor în SUA după state (hartă) (Universul, an 64, nr. 288, 11 decembrie 1926, p. 1). Conform acesteia, cei mai mulți români se aflau în statele New York – 40.053 și Ohio – 13.067.

În urma vizitei, Nicolae Iorga a publicat volumul de note de drum “America și românii din America” și a susținut șapte conferințe publice despre vizită, la Teatrul Național din București.

Printre aceștia s-au aflat generalul George Pomutz (foto stânga) și căpitanul Nicolae Dunca (foto dreapta). George Pomutz (1818-1882) s-a înrolat în Armata Unionistă în 1861 ca locotenent în cadrul Regimentului 15 de Infanterie din Iowa. În august 1864 i se oferă comanda Regimentului 15 Iowa, fiind promovat la gradul de locotenent-colonel. În 1865 Senatul american îi conferă gradul de general de brigadă. După război este numit în funcția de consul al Statelor Unite la Sankt Petersburg (Rusia). Nicolae Dunca (1837-1862) s-a înrolat în Armata Unionistă în martie 1862, fiind numit căpitan în cadrul în Regimentul 12 de Infanterie din New York. A participat la Bătălia de la Cross Keys din 8 iunie 1862, bătălie în care și-a pierdut viața. A fost inițial înmormântat la Perkey’s Farm, Cross Keys, Virginia, ulterior rămășițele sale fiind mutate în Cimitirul Național Staunton din Shenandoah Valley, Virginia.

Inaugurarea a avut loc printr-o convorbire între ministrul român al afacerilor străine, Dimitrie I. Ghica, și secretarul de stat al S.U.A., Henry L. Stimson? Discuția telefonică a avut loc la ora 17:00, ora Bucureștiului, respectiv ora 10:00, ora Washingtonului. Inaugurarea liniei telefonice dintre România și Statele Unite ale Americii a fost reflectată atât în presa română, cât și în presa americană, inclusiv în Buletinul de presă săptămânal al Departamentului de Stat unde a fost remarcată frumusețea limbii engleze cu care Dimitrie I. Ghica a susținut convorbirea.

Autoritățile americane au invitat și România să participe la această expoziție însă, din cauza efectelor Marii Crize Economice din 1929, autoritățile române au anunțat că, din motive financiare, țara noastră nu va mai putea fi prezentă. În acest context, comunitățile de români din regiunile Illinois, Michigan, Ohio și Indiana s-au mobilizat pentru ca totuși o prezență românească să se facă simțită la această manifestare internațională. Astfel, sub coordonarea Uniunii și Ligii Societăților Române Americane a fost organizată o „Zi românească” (”Roumanian Day”) în cadrul expoziției.

Inaugurată la 30 aprilie 1939, expoziția s-a desfășurat la Flushing Meadows iar comisarul general al pavilionului României a fost academicianul Dimitrie Gusti. România a prezentat doua clădiri: Pavilionul României (arhitect G.M. Cantacuzino) și Casa Românească (arhitect Octav Doicescu). Componenta artistică a fost constituită din picturi de Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, sculpturi de Cornel Medrea, Oscar Han, Mihai Onofrei, Mac Constantinescu, Milița Petrașcu, Ion Jalea.

Aceasta este precursoarea actualului Institut Cultural Român, și a Catedrei „Nicolae Iorga” de la Universitatea Columbia (1971), precum și a mai multor lectorate de limba română existente acum pe teritoriul SUA.

Cursul a fost deschis de marele istoric Constantin C. Giurescu care la întoarcerea în țară a redactat un raport din care prezentăm câteva fragmente în care arăta faptul că “Prelegerea inaugurală s-a tipărit și a fost distribuită de subsemnatul la peste o sută zece persoane, oficialități, profesori, doctoranzi și studenți. Un exemplar (….) a fost trimis președintelui Statelor Unite, Richard Nixon, care, la 10 aprilie 1972, mi-a răspuns printr-o amabilă scrisoare cu iscălitură autografă”.

Era primul președinte american care vizita România post-comunistă și a fost întâmpinat de peste 100.000 de persoane în Piața Universității în cadrul unui miting. “Păstrați direcția. păstrați direcția. Viitorul este al vostru. Între timp, eu și președintele vostru am căzut de acord să elaborăm un parteneriat strategic între națiunile noastre”, a spus președintele Clinton în discursul său.

„În momentul în care preşedintele Ion Iliescu mă prezenta, ploaia s-a oprit şi a apărut un curcubeu foarte clar. S-a întins pe cer până în spatele balconului care era luminat ca memorial al libertăţii. A fost un moment uimitor, iar eu am şoptit: «Astăzi, Dumnezeu ne zâmbeşte»”, a notat George W. Bush în cartea sa de memorii „Decision Points”. Președintele George W. Bush a vizitat România după decizia istorică luată la summitul NATO de la Praga, când țara noastră fost invitată să adere la Alianța Nord-Atlantică.

Ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu a avut loc trei ani mai târziu, în 2016.

Alături de soția Președintelui României, Carmen Iohannis, Dr. Jill Biden a vizitat Şcoala Gimnazială „Uruguay” din București, care găzduiește elevi ucraineni refugiați, și s-a întâlnit cu mame şi profesoare refugiate din Ucraina.

80% dintre români au sentimente pozitive față de SUA. România este un stat campion în promovarea relației transatlantice.

Cele mai mari comunități de români sunt în statele California, Florida, New York, Illinois, Ohio, New Jersey, Texas, Arizona și Washington.

România va fi prima țară care va construi o centrală nucleară de ultimă generație utilizând tehnologia SMR (small modular reactor) a SUA.

Peste 3.000 de spectatori au participat la festivalul în cadrul căruia au fost prezentate, sub titlul “Reinventing Realism — New Cinema from Romania”, 15 filme, deținătoare a 121 de premii internaționale.

La 17 noiembrie 2014, la București, Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe, a introdus în “Capsula Timpului” o fotografie de la prima rundă de negocieri a Acordului între România și SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, cu ocazia ceremoniei solemne dedicate bazei de la Deveselu.

Profesorul Liviu Librescu (1930- 2007) a fost împușcat prin ușa sălii de clasă pe care o blocase pentru a-și proteja studenții și a le da timp să fugă. Liviu Librescu a fost remarcabil în domeniul academic, domeniile sale principale de cercetare și expertiză fiind aeroelasticitatea și aerodinamica sistemelor instabile. Profesorului Librescu i-a fost conferit, postmortem, de către Președintele României, Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Cruce în semn de înaltă apreciere și recunoștință pentru întreaga activitate științifică și universitară și pentru eroismul dovedit în timpul tragicelor evenimente petrecute la Universitatea Virginia Tech.