O lungă prietenie




1880

România și Statele Unite împărtășesc o lungă prietenie care datează încă din 1880. În acel an, la 14 iunie, cele două țări stabilesc relații diplomatice. Eugene Schuyler devine primul reprezentant american numit la București după recunoașterea independenței României, fiind ministru rezident și consul general în România, Serbia și Grecia, cu reședința la Atena. Acesta și-a prezentat scrisorile de acreditare Domnitorului Carol I la 14 decembrie 1880.

1881

La 5/17 iunie 1881 a fost încheiată prima Convenție consulară între România și Statele Unite ale Americii.

1917

La 1 octombrie 1917, are loc deschiderea efectivă a Legației României la Washington. Dr. Constantin Angelescu fusese numit, la 25 septembrie 1917, prin Decret Regal, primul șef de misiune al României în Statele Unite și devine trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar. Câteva luni mai târziu, în ianuarie 1918, Livius Teiușanu (1888-1963) se alătură reprezentării țării noastre în Statele Unite, fiind primul atașat militar trimis în America.

1918

La 26 octombrie 1918, Vasile Stoica participă ca reprezentant al românilor la ceremonia semnării Declaraţiei de Independenţă a popoarelor subjugate de Austro-Ungaria, organizată de Uniunea Democratică a Europei Centrale la Independence Hall, în Philadelphia, moment ce va prefigura realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

1926

După acest moment, relațiile dintre cele două state au continuat să se aprofundeze. În 18 octombrie 1926, Regina Maria își începe celebra sa vizită în Statele Unite ale Americii și Canada. Vizita a cuprins, printre altele, opriri în New York, Washington, Philadelphia, Cleveland, Montreal, Otawa, Detroit, Chicago, San Francisco unde a fost întâmpinată de oficialități și de mulțimi entuziaste răspândite pe străzi.
Președintele SUA, Calvin Coolidge, a oferit o recepție pentru Regina Maria la Casa Albă, iar primarul New York-ului i-a oferit cheia orașului. La Washington, Regina Maria a vizitat Legația României, Casa lui George Washington de la Mount Vernon și a depus o coroană de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut din Cimitirul Arlington.
Regina Maria a avut întâlniri inclusiv cu căpeteniile indienilor din triburile Sioux și Blackfoot și a participat la inaugurarea Muzeului de Artă Maryhill, muzeu a cărei secțiune îi poartă numele și păstrează prezent obiecte donate de regină.
Deși inițial programul prevedea plecarea la 11 decembrie, deteriorarea accentuată a stării de sănătate a Regelui Ferdinand a determinat-o pe Regina Maria să încheie vizita, la 24 noiembrie 1926, cu trei săptămâni mai devreme.

1939

La 30 aprilie 1939 a fost inaugurată Expoziția Universală de la New York, având ca temă „The World of Tomorrow”, în cadrul căreia România a participat cu un pavilion al căruia comisar general a fost Dimitrie Gusti.
România a prezentat doua clădiri: Pavilionul României (arhitect G.M. Cantacuzino) și Casa Românească (arhitect Octav Doicescu).
Componenta artistică a participării românești a constat în picturi semnate de Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, sculpturi de Cornel Medrea, Oscar Han, Mihai Onofrei, Mac Constantinescu, Milița Petrașcu, Ion Jalea, obiecte de artă monumentală și decorativă de Olga Greceanu, Dem Demetrescu, Lena Constante, Nora Steriade etc.
O mare parte dintre acestea au rămas în Statele Unite ale Americii și se află astăzi la Catedrala Ortodoxă Română „Sfânta Maria”, din Cleveland, Ohio.

1941

În contextul derulării evenimentelor politico-militare ale celui de Al Doilea Război Mondial, data de 12 decembrie 1941 marchează o perioadă de întrerupere a relațiilor diplomatice, care sunt reluate la 7 februarie 1946, la nivel de legaţie.

Astfel, la 12 decembrie 1941, sub presiunile lui Manfred von Killinger și Renato Bova Scoppa, reprezentanții Germaniei și Italiei la București, guvernul român a declarat război Statelor Unite ale Americii. Aceasta după ce, în urma atacului japonez de la Pearl Harbor din 7 decembrie 1941, Hitler a declarat război Statelor Unite, pe 11 decembrie.

1942

Americanii nu au răspuns acestei declarații de război prea repede. SUA au contrasemnat declarația de război în discuție abia la o jumătate de an de la emiterea ei, la insistențele guvernului sovietic. Pe 2 iunie 1942, președintele Franklin D. Roosevelt înaintează Congresului declarația de război a SUA contra României, pe 3 iunie ea este adoptată în unanimitate de Camera Reprezentanților, iar pe 4 iunie Senatul aprobă și el documentul fără niciun vot împotrivă.

1946

La 7 februarie 1946, relațiile diplomatice dintre România și Statele Unite ale Americii sunt reluate, la nivel de legație.

1959

Un eveniment important de promovare a României care a avut loc în plin Război Rece, l-a reprezentat vernisajul Expoziţiei de Artă Populară Românească de la New York, din 5 mai 1959, prima expoziţie prezentată de România în Statele Unite ale Americii după al Doilea Război Mondial.
Cei care au vizitat expoziţia au putut admira costume populare româneşti, obiecte de ceramică românească, sculpturi de lemn, instrumente muzicale, covoare, ţesături, obiecte din piele etc. De asemenea, expoziţia a inclus mai multe panouri: cu date geografice şi economice despre România, cu fotografii despre arhitectura românească veche sau cu vederi din turneele întreprinse în străinătate de ansamblurile româneşti de dansuri şi cântece populare. Totodată, a fost aranjat şi un stand cu cărţi/publicaţii de specialitate (artă populară românească), discuri cu muzică populară românească şi serii filatelice dedicate artei populare româneşti.

1964

Cinci ani mai târziu, relațiile diplomatice dintre România sunt ridicate la nivel de ambasadă, la 1 iunie 1964.

1969 – 1972

În perioada 2-3 august 1969 a avut loc vizita președintelui SUA, Richard Nixon, în România. Era prima vizită a unui preşedinte american în România şi prima vizită într-o ţară socialistă după cel de-al Doilea Război Mondial. Preşedintele Richard Nixon a fost însoţit de soţia sa, Patricia Nixon, de Henry A. Kissinger, asistent special al preşedintelui pentru problemele securităţii naţionale, de Martin J. Hillenbrand, asistent al secretarului de stat pentru problemele europene, şi de alte persoane oficialei.
Vizita a avut loc în contextul apropierii de Occident a României și condamnării politicii externe agresive a Uniunii Sovietice, care invadase Cehoslovacia, înăbușind Primăvara de la Praga.

În 1969, la 3 august, cu ocazia vizitei oficiale a președintelui SUA, Richard Nixon în România, a fost semnată o înțelegere între cei doi șefi de stat prin care s-a stabilit înființarea unei Biblioteci române în SUA și a unei Biblioteci americane în România. Astfel s-a înființat Biblioteca Română de la New York, iar la 19 ianuarie 1972 a fost inaugurată, la Bucureşti, Biblioteca Americană.
La 10 februarie același an a fost lansat cursul de “Civilizație românească” la Universitatea Columbia din New York, curs susținut de istoricul Constantin C. Giurescu.
De-a lungul timpului Biblioteca Română de la New York a trecut printr-o serie de schimbări de nume și transformări, fiind în prezent Institutul Cultural Român de la New York.

1973

Prima vizită în SUA a unui şef de stat român a avut loc în perioada 4-7 decembrie 1973, fiind efectuată de Nicolae Ceauşescu.

Cu acest prilej, a fost semnată, la Washington, Declaraţia comună cuprinzând principiile care stau la baza relaţiilor dintre cele două state şi s-au adoptat Declaraţia comună cu privire la cooperarea economică, industrială şi tehnică între cele două ţări şi Comunicatul comun.

1975

Președintele Statelor Unite, Gerald Ford, vizitează România la 2 august 1975. În același an SUA acordă României Clauza națiunii celei mai favorizate, în limitele permise de legislația americană pentru statele care nu aveau statutul de economie de piață, clauza fiind reînnoită anual. Aceasta este ridicată în 1988 din cauza nerespectării drepturilor omului de către regimul comunist din România. Un element important  în evaluarea reînnoirii Clauzei era respectarea prevederilor amendamentului Jackson-Vanik (la Legea Schimburilor Comerciale din 1974) care se referea și la politica statului care primea clauza față de solicitările de emigrare, considerată parte a drepturilor omului.

1983

Vicepreședintele SUA, George Bush, vizitează România în perioada 18-19 septembrie 1983.

1989

În timpul Revoluției Române, la 22 Decembrie 1989, ambasada țării noastre notifică Departamentul de Stat al SUA că din acel moment țara pe care o reprezintă se numește România.

1993

În iulie 1993, România a semnat un acord bilateral cu Departamentul Apărării al SUA și cu Statul Alabama prin care au fost puse bazele Programului de Parteneriat Statal Alabama-România (Alabama–Romania State Partnership Program).

În perioada 25 septembrie – 3 octombrie 1995, a avut loc vizita de lucru în Statele Unite a preşedintelui Ion Iliescu, la invitaţia preşedintelui SUA, Bill Clinton, vizită ce a marcat deschiderea unei noi pagini în relaţiile româno-americane.

1993 – 1996

Clauza națiunii celei mai favorizate este reacordată României, pe baze anuale, la 8 noiembrie 1993. În august 1996, Congresul SUA aprobă permanentizarea Clauzei națiunii celei mai favorizate pentru România, ca urmare a progreselor înregistrate în procesul de reformă economică şi creare a condiţiilor de dezvoltare a economiei de piaţă.

1997

Unul din momentele istorice în relația dintre România și Statele Unite se consumă la 11 iulie 1997,  odată cu vizita la Bucureşti a preşedintelui Bill Clinton. Aceasta marchează lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, care constituie astăzi unul din pilonii fundamentali ai politicii externe și de securitate a României.

1998

A urmat, la 14-21 iulie 1998, vizita oficială la Washington a preşedintelui Emil Constantinescu, la invitaţia omologului său american, Bill Clinton. Cu această ocazie, președintele Emil Constantinescu a susținut o alocuțiune în fața camerelor reunite ale Congresului SUA.

2002

La 23 noiembrie 2002, președintele Statelor Unite George W. Bush vizitează România pentru marcarea momentului invitaţiei de aderare a ţării noastre la NATO, care avusese loc cu o zi înainte, la Praga.

2003

Câteva luni mai târziu, la 10 martie 2003, autorităţile americane acordă României statutul de „economie de piaţă”, element important în  amplificarea relaţiilor economice, atât în planul schimburilor comerciale, cât şi al investiţiilor americane în România.

Urmează o perioadă intensă de întâlniri la cel mai înalt nivel, atât la București, cât și la Washington și de consolidare a prieteniei între cele două țări.

În toamna aceluiași an, între 26 și 29 octombrie 2003, președintele României Ion Iliescu se află în vizită oficială la Washington, unde are întâlniri cu preşedintele George W. Bush, secretarul de stat, Colin Powell, secretarul apărării, Donald Rumsfeld, procurorul general, John Ashcroft, secretarul Trezoreriei, John Snow, preşedintele Băncii Mondiale, James Wolfensohn, membri ai Congresului SUA, reprezentanți ai mediului de afaceri american, reprezentanţi ai comunităţii româneşti din SUA.

2004

În 18-21 iulie 2004 se desfășoară vizita în SUA a prim-ministrului României, Adrian Năstase (New York – ONU şi Washington D.C.). Programul componentei bilaterale include întâlniri cu preşedintele George W. Bush, secretarul de stat Colin Powell, secretarul apărării Donald Rumsfeld, secretarul energiei Spencer Abraham, membri ai Senatului SUA.

2005

Președintele României Traian Băsescu efectuează o vizită oficială în Statele Unite, prima după începerea mandatului prezidenţial, în perioada 8-10 martie 2005. Cu această ocazie are întrevederi cu preşedintele SUA, George W. Bush, secretarul apărării, Donald Rumsfeld, directorul general al FMI, Rodrigo Rato, preşedintele Băncii Mondiale, James Wolfensohn, congressmeni republicani şi democraţi.
Cu acest prilej, liderul de la Casa Albă declară România „un aliat special al SUA”.

2006

La 26-28 iulie 2006 are loc o nouă vizită oficială a Preşedintelui României, Traian Băsescu, la Washington. Cu această ocazie Președintele are întâlniri cu George W. Bush,  preşedintele SUA, Donald Rumsfeld, secretarul apărării, Dennis Hastert, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Grupul de prietenie pentru România („caucus”) din Congresul SUA, condus de co-preşedinţii Curt Weldon (R-Pennsylvania) şi Solomon Ortiz (D-Texas). Obiectivul central al vizitei îl reprezintă consolidarea dialogului politic intensificat şi a Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii.

2008

Președintele Statelor Unite George W. Bush vizitează România (București și Constanța) în 2-4 aprilie 2008. Vizita a cuprins un segment bilateral (întrevederi cu președintele și prim-ministrul României), precum și participarea la Summit-ul NATO de la București.

2009

În perioada 21-22 octombrie 2009, vicepreşedintele SUA, Joe Biden, vizitează România. Programul  include întrevederi bilaterale cu preşedintele României, Traian Băsescu, premierul României, Emil Boc, şi cu liderii PSD şi PNL, Mircea Geoană şi Crin Antonescu.

2011

Președintele Traian Băsescu vizitează din nou Washington DC la 13 septembrie 2011. Programul vizitei  include întrevederi cu preşedintele SUA, Barack Obama, cu vicepreşedintele Joe Biden, cu secretarul apărării, Leon Panetta, şi cu directorul CIA, David Petraeus. Cu această ocazie a fost adoptată Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. Totodată, preşedintele României are discuții cu membrii Grupului de prietenie cu România din Congresul Statelor Unite ale Americii, precum şi cu lideri ai comunităţii româneşti din SUA. Secretarul de stat al SUA Hillary Clinton și ministrul afacerilor externe Teodor Baconschi semnează acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

2013

Lucrările de construcţie la sistemul SUA de apărare împotriva rachetelor balistice de la baza militară Deveselu, județul Olt încep la 28 octombrie 2013.

2014

Vicepreședintele SUA, Joe Biden, vizitează din nou România, la 20-21 mai 2014. Programul vizitei include întrevederi cu preşedintele României, Traian Băsescu, cu prim-ministrul Victor Ponta şi un discurs susţinut la Palatul Cotroceni, în prezenţa unui auditoriu format din politicieni, oficiali, studenţi şi reprezentanţi ai societăţii civile.

2015

La 14 iunie 2015 cele două ţări au celebrat împlinirea a 135 de ani de relaţii diplomatice bilaterale. Și Senatul și Camera Reprezentaților a SUA au marcat acest moment aniversar prin adoptarea unor rezoluții, la 16 decembrie 2015, respectiv 1 decembrie 2015. De asemenea, la București a fost vernisată expoziția documentară “135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA”, organizată de Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada S.U.A. la București şi Biblioteca Naţională a României. Expoziția a ilustrat unele dintre cele mai importante aspecte ale relațiilor bilaterale, de la începuturi până la stadiul actual al Parteneriatului Strategic.

Primarul capitalei americane, Muriel Bowser, a proclamat ziua de 24 iunie 2015 drept „Ziua Universală a iei” în Washington, D.C., răspunzând astfel demersurilor Ambasadei României în SUA.

În același an, la 28 septembrie 2015, vicepreședinte SUA, Joe Biden, îl primește la Casa Albă pe președintele României Klaus Iohannis.

2016

La 12 mai 2016 are loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu, iar la 22-25 mai 2016 prim-ministrul  Dacian Cioloș efectuează o vizită de lucru în SUA.

2017

În perioada 5-9 iunie 2017, președintele Klaus Iohannis se află la Washington și are întâlniri cu președintele SUA Donald Trump, secretarul de stat Rex Tillerson, directorul CIA Mike Pompeo, președintele pro-tempore al Senatului SUA Orin Hatch.

2018

Pe parcursul anului 2018, cu ocazia celebrării de către România a Centenarul Marii Uniri de la 1918, țara noastră a fost onorată cu mesaje din partea preşedintelui Donald Trump, a secretarului de stat Michael Pompeo; cu rezoluţii şi proclamaţii din partea Camerei Reprezentanţilor, a 45 de guvernatori şi a primarului capitalei americane Washington, D.C.

2019

Președintele Iohannis revine în Statele Unite la 20 august 2019 pentru o întâlnire la Casa Albă cu Președintele SUA, Donald Trump. Cu această ocazie, este semnat Memorandumul de înțelegere între Guvernul României și Guvernul SUA privind tehnologia 5G.

2020

În anul 2020, a fost celebrată împlinirea a 140 de ani de relaţii diplomatice între România și Statele Unite ale Americii. Congresul SUA a marcat momentul aniversar, în Senat și Camera Reprezentanților, prin două rezoluții bipartizane. De asemenea, secretarul de stat al SUA, Michael Pompeo, a adresat ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu o scrisoare aniversară care evidențiază elocvent soliditatea Parteneriatului Strategic bilateral, precum și prietenia și legătura puternică bazată pe valori comune dintre cele două state. Totodată, la 14 iunie 2020, a fost inaugurată o expoziție virtuală dedicată aniversării.

La 8 octombrie 2020, la Washington, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, și secretarul apărării al SUA, Mark Esper, semnează Foaia de Parcurs dedicată cooperării bilaterale în domeniul apărării pentru perioada 2020-2030.

2021

Un an mai târziu, la 20 octombrie 2021, secretarul apărării al SUA, Lloyd Austin, efectuează o vizită în România și poartă discuții cu Președintele României Klaus Iohannis și cu ministrul român al apărării naționale, Nicolae Ciucă, în contextul creșterii tensiunii și amenințărilor de securitate din partea Rusiei în regiune.

În noiembrie 2021, are loc la Departamentul de Stat o nouă reuniune a Dialogului Strategic. Partea română și cea americană se angajează să avanseze cooperarea pe proiecte concrete în domeniul securității și apărării, relațiilor economice și comerciale, energiei, drepturilor omului, relațiilor culturale.

2022

La 11 martie 2022, vicepreședintele Statelor Unite, Kamala Harris, se află la București și are întrevederi cu președintele României Klaus Iohannis și prim-ministrul Nicolae Ciucă. La finalul discuțiilor, vicepreședintele SUA reafirmă angajamentul Statelor Unite de a apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO.