Un parteneriat puternic




Definit astăzi drept unul dintre pilonii fundamentali ai politicii externe a României, Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite rămâne o bornă de referință în parcursul euro-atlantic al României din ultimii 25 de ani.  Lansat la București, în 1997, în prezența președintelui american Bill Clinton, Parteneriatul Strategic s-a conturat drept un element definitoriu în procesul de reformă internă în sfera militară, economică, politică și administrativă contribuind decisiv la evoluția României, în toate dimensiunile sale.

În termeni concreți, beneficiile aduse de această cooperare ridicată la nivel de parteneriat strategic au însemnat o consolidare a profilului României pe multiple paliere: securitate și apărare, comerț și investiții, educație și cultură, precum și în ceea ce privește lupta împotriva corupției și evoluția democratică a României în ansamblul său.

În evoluția Parteneriatului Strategic, adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii (13 septembrie 2011) a avut un rol deosebit de important prin stabilirea pilonilor relației România-SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie, cultură.

De asemenea, în 2019, importanța parteneriatului dintre România și SUA a fost reconfirmată prin Declarația Comună adoptată de Președintele României, Klaus Iohannis și Președintele SUA, Donald Trump. Declarația a stabilit parcursul de dezvoltare pe termen mediu a relației și a introdus, pe lângă ariile tradiționale de cooperare (apărare, securitate energetică, comerț și investiții, buna guvernare și lupta împotriva corupției) două elemente noi: securitatea rețelelor 5G și sectorul nuclear civil.

Dimensiuni ale cooperării

Dimensiunea securității, cu accent pe componenta militară rămâne un exemplu reprezentativ al solidității și profunzimii cooperării româno-americane. Acest capitol de excelență al Parteneriatului Strategic româno-american se transpune în:

  1. Amplasarea pe teritoriul României  (la baza militară de la Deveselu) a unor componente ale sistemului american de apărare antirachetă în Europa, Aegis Ashore, transferate ulterior în 2016 sub comanda și controlul NATO.
  2. Angajamentul pentru consolidarea posturii militare americane la Marea Neagră, reconfirmat prin includerea în cadrul National Defense Authorization Act 2021 a 130,5 milioane USD pentru activități de construcții și achiziții la Baza Aeriană Câmpia Turzii, precum și prin prezența , pe bază rotațională permanentă, a soldaților americani în România, în cadrul bazei Mihail Kogălniceanu. Recentul anunț al președintelui american Joe Biden, cu ocazia Summit-ului NATO de la Madrid (29 iunie 2022) referitor la creșterea prezenței americane în România, prin dislocarea unui Comandament la nivel de brigadă de luptă, a reafirmat ferm relevanța și angajamentul profund al SUA față de România și față de  regiune. În aceeași linie, România a lansat proceduri de modernizarea a bazei Mihail Kogălniceanu menite să susțină extinderea acesteia și să acomodeze un număr suplimentar de forțe NATO și americane.

Agenda de prosperitate

Agenda de prosperitate dobândește tot mai multă proeminență în ecuația relației bilaterale și se dezvoltă pe două dimensiuni importante: dimensiunea economică și securitatea energetică.

Din perspectivă economică, SUA reprezintă un investitor străin important în țara noastră, estimările indicând, după 1990, peste 20 miliarde dolari investite în RO de companii americane, iar numărul firmelor cu capital american în România fiind de peste 8000.

În același timp, domeniul nuclear-civil constituie un punct de referință al dezvoltării parteneriatului strategic. În octombrie 2020, secretarul pentru Energie din SUA şi ministrul român al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri au parafat un proiect de acord interguvernamental pentru a coopera la extinderea şi modernizarea programului de energie nucleară din România, acord semnat în decembrie 2020.  În același timp, în noiembrie 2021, la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP 26), Președintele României Klaus Iohannis și Emisarul Special al Președintelui SUA pe probleme climatice John Kerry au anunțat că România va include în sistemul național de producere a energiei Reactoare Modulare Mici (SMR) americane. Cooperarea în acest sector va avea un impact semnificativ în combaterea schimbărilor climatice și îmbunătățirea securității energetice europene și transatlantice.

Domeniul educațional cunoaște, la rândul său o cooperare intensificată, prin intermediul Programului de burse Fulbright. În cele peste 6 decenii de la înființare, programul Fulbright a avut un rol esențial în procesul României de evoluție și democratizare și a avut o influență pozitivă semnificativă asupra vieții și carierei profesionale a celor peste 3400 de cetățeni români și americani care au fost parte a acestor schimburi bilaterale academice.

Privind spre viitor

Bilanțul celor 25 de ani de Parteneriat Strategic între România și SUA demonstrează rolul esențial al acestui format de cooperare în asigurarea securității și prosperității ambelor state.   Inserarea parteneriatului în cadrul triadei conceptuale strategice a politicii externe a României reflectă importanța primordială a acestuia pentru întregul parcurs al țării noastre.

Privind spre viitor, rămâne fundamentală, pe de-o parte, aprofundarea cooperării în domeniile deja consacrate pe parcursul acestui sfert de secol (securitatea și apărarea), dar și valorificarea potențialului acestei relații bilaterale privilegiate pe alte dimensiuni: economie, cercetare, inovare, digitalizare, tehnologie. Nu în ultimul rând, includerea României în programul Visa Waiver rămâne o prioritate de ordin imediat, având convingerea că accederea României în acest program ar consacra statutul de partener transatlantic privilegiat și ar intensifica cooperarea pe mai multe paliere între cele două state.

Un parteneriat în evoluție

1997

Lansat la 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui SUA, Bill Clinton, când liderul american a fost primit cu mult entuziasm de românii reuniți în Piața Universității, Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii reprezintă un reper esențial ale politicii externe a României, alături de apartenența la Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană.

Vizita preşedintelui Clinton a fost urmată de un schimb de scrisori între secretarul de stat al SUA, Madeleine Albright, și ministrul român al afacerilor externe, Adrian Severin.

Trei luni mai târziu, la 4 octombrie 1997, Marc Grossman, asistent pentru afaceri europene si canadiene al secretarului de stat al SUA, efectuează o vizită în România, în cadrul căreia sunt stabilite domeniile de interes ale Parteneriatului Strategic. Marc Grossman are întrevederi cu președintele Emil Constantinescu, prim-ministrul Victor Ciorbea și ministrul de externe Adrian Severin.

1998

Un eveniment special a avut loc în 1998, când președintele Emil Constantinescu a devenit primul lider român care s-a adresat Congresului Statelor Unite, reunit în sesiune comună.
Președintele Emil Constantinescu a vizitat SUA în perioada 14-22 iulie 1998, ocazie cu care a fost primit la Casa Albă de către președintele SUA, Bill Clinton.

1999

Secretarul de stat al SUA, Madeleine Albright, efectuează, la 22 iunie 1999, o vizită în România, în cadrul căreia se întâlnește cu președintele României, Emil Constantinescu.

2001

Are loc, în perioada 29 octombrie – 3 noiembrie 2001, vizita oficială în SUA a prim-ministrului României, Adrian Năstase, în cadrul căreia acesta are întrevederi cu preşedintele SUA, George W. Bush, procurorul general al SUA, John Ashcroft, secretarul de stat Colin Powell și oficiali ai Pentagonului.

2002

Un alt moment important în parcursul euro-atlantic al României a fost reprezentat de aderarea la NATO. România a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică, la Summit-ul NATO de la Praga, din 21 – 22 noiembrie 2002.
La o zi distanță, în data de 23 noiembrie 2002, a avut loc vizita la Bucureşti a președintelui George W. Bush pentru marcarea momentului invitaţiei de aderare a ţării noastre la NATO.

2003

În contextul aprofundării relațiilor româno-americane, în perioada 26-29 octombrie 2003, președintele României de la acea vreme, Ion Iliescu, a efectuat o vizită la Washington în cadrul căreia a avut întâlniri cu preşedintele George W. Bush, secretarul de stat Colin Powell, Secretarul apărării Donald Rumsfeld, procurorul general John Ashcroft, secretarul Trezoreriei John Snow, preşedintele Băncii Mondiale James Wolfensohn, membri ai Congresului SUA, mediile de afaceri americane, reprezentanţi ai comunităţii româneşti din SUA.

2004

În anul următor, la 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Prim-ministrul României, Adrian Năstase, a participat la ceremonia de  aderare găzduită de președintele George W. Bush la Casa Albă. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO.

În același an, câteva luni mai târziu, în perioada 18-21 iulie 2004, prim-ministrul Adrian Năstase a revenit în SUA în contextul organizării unei vizite la New York – ONU şi Washington D.C. Programul componentei bilaterale a inclus întâlniri cu preşedintele George W. Bush, secretarul de stat Colin Powell, secretarul apărării Donald Rumsfeld, secretarul energiei Spencer Abraham, membri ai Senatului SUA.

2005

Un alt moment ilustrativ al cooperării româno-americane a fost constituit de vizita președintelui Traian Băsescu în SUA, în perioada 8-10 martie 2005. În acest context, a avut întrevederi cu preşedintele SUA, George W. Bush, secretarul apărării Donald Rumsfeld, directorul general al FMI Rodrigo Rato, preşedintele Băncii Mondiale James Wolfensohn, membri republicani şi democraţi ai Congresului american.

Cooperarea în domeniul politico-militar reprezintă, în mod cert, un domeniu de excelență al parteneriatului româno-american, încadrat de semnarea Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”), la 6 decembrie 2005 .

2006

Aprofundarea parteneriatului dintre România și SUA a devenit evidentă prin consistența agendei bilaterale și calendarul tot mai intens al vizitelor bilaterale. Președintele României s-a întors la Washington în perioada 26-28 iulie 2006, context în care a avut întâlniri cu Preşedintele George W. Bush, Secretarul Apărării Donald Rumsfeld, Speaker-ul Camerei Reprezentanţilor Dennis Hastert, membrii Grupului de prietenie pentru România („Caucus”) din Congresul SUA, co-prezidat de Curt Weldon (R-Pennsylvania) şi Solomon Ortiz (D-Texas).

2008

Un alt moment care și-a pus amprenta asupra evoluției relației bilaterale româno-americane a fost vizita oficială în România, la Constanța și București, a Președintelui SUA George W. Bush, în perioada 2-4 aprilie 2008. Vizita a cuprins un segment bilateral (întrevederi cu președintele și prim-ministrul României), precum și participarea la Summit-ul NATO de la București.

2009

La un an distanță, România primea vizita unui alt oficial american, dovadă a trăiniciei, sustenabilității și solidității parteneriatului strategic româno-american. Vice-președintele SUA, Joe Biden s-a aflat în intervalul 21-22 octombrie 2009 într-o vizită oficială în România.

2010

La 17 iunie 2010, secretarul de stat pentru afaceri strategice din MAE, Bogdan Aurescu, a anunţat începerea oficială, la Bucureşti, a negocierilor româno-americane privind participarea României la sistemul gradual-adaptiv de apărare antirachetă al Statelor Unite în Europa. Delegaţia americană este condusă de Ellen Tauscher, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională.

2011

Anul 2011 rămâne în istoria parteneriatului strategic drept una dintre cele mai importante borne politico-diplomatice prin adoptarea, la 13 septembrie 2011 a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și semnarea acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite de către miniştrii de externe ai celor două state, Hillary Clinton și Teodor Baconschi. Documentele au fost semnate în contextul desfășurării vizitei a preşedintelui României, Traian Băsescu, la Washington.

2013

La 28 octombrie 2013 încep lucrările de construcţie pentru instalarea unui avansat sistem de apărare împotriva rachetelor balistice aparţinând Statelor Unite la baza militară românească Deveselu din județul Olt. La ceremonie a  participat președintele României, Traian Băsescu, iar delegația SUA a fost condusă de James Miller, subsecretar de stat al apărării.

2014

Calendarul consistent de vizite a cuprins în perioada 20-21 mai 2014 un alt segment de nivel înalt: vizita oficială a vicepreședintelui SUA. Joe Biden s-a aflat în România pentru a asigura asupra obligației sacre a SUA de a onora art. 5 din Tratatul de la Washington și de a transmite mesaje cheie privind sprijinul Statelor Unite în combaterea corupției și apărarea statului de drept.

2015

La 28 septembrie 2015, președintele României, Klaus Iohannis a avut o întrevedere la Washington D.C. cu vicepreședintele SUA, Joe Biden.

2016

În anul 2016, la 12 mai, a avut loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu.

În perioada 22-25 mai 2016,  Prim-ministrul Guvernului României, Dacian Cioloș, a efectuat o vizită de lucru în SUA.

Ulterior, în contextul desfășurării la Summit-ului NATO de la Varșovia în perioada 8-9 iulie 2016, a fost declarată capacitatea inițială operațională a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO. Decizia a fost facilitată de activarea anterioară a sistemului Aegis Ashore de la Deveselu și transferul comenzii și controlului către NATO, oferind astfel o creștere semnificativă a capacității de acoperire și protecție a teritoriului aliat împotriva unor eventuale atacuri cu rachete balistice, din afara spațiului euro-atlantic.

2017

La 9 iunie 2017, președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider UE și NATO din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump, într-un moment important pentru viitorul relației transatlantice în care liderul SUA a afirmat, în premieră, angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

În perioada 18-20 octombrie 2017 a avut loc, la București, Forumul de afaceri româno-american Trade Winds, cea mai mare misiune comercială anuală organizată de Guvernul SUA, al cărei scop este să pună în legătură companiile americane şi străine, în vederea creării de parteneriate de afaceri între ţările noastre.

2019

O nouă vizită a președintelui României, la Casa Albă a avut loc la 20 august 2019 . Cu această ocazie, președintele României, Klaus Iohannis și președintele SUA, Donald Trump au semnat o Declarație Comună care a adus noi valențe parteneriatului strategic în cooperarea în materie de 5G și cooperarea pentru securitatea energetică comună, inclusiv prin cooperare în domeniul energiei nucleare civile.

2020

O echipă de 15 specialiști din Ministerul Apărării Naționale, alcătuită din cinci medici, cinci asistenți medicali și cinci militari specialiști în domeniul CBRN, au plecat, la 25 mai 2020, în SUA, pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.
Cooperarea dintre România și Statul Alabama se desfășoară sub auspiciile programului de parteneriat statal (State Partnership Program) lansat în anul 1993, program coordonat de Comandamentul Forțelor Americane din Europa (USEUCOM).

Toamna anului 2020 a cunoscut o intensificare a calendarului de vizite ale oficialilor români la Washington D.C. La 8 octombrie 2020, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, și secretarul apărării SUA, Mark Esper, au semnat Foaia de Parcurs dedicată cooperării bilaterale în domeniul apărării pentru perioada 2020-2030.

O zi mai târziu, la 9 octombrie 2020, secretarul pentru Energie din SUA şi ministrul român al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri au parafat un proiect de acord interguvernamental pentru a coopera la extinderea şi modernizarea programului de energie nucleară din România.

Seria vizitelor guvernamentale importante din octombrie 2020 s-a încheiat  cu întâlnirea, la 20 octombrie 2020, a ministrului afacerilor externe, Bogdan Aurescu cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo. Punctele principale ale discuțiilor au vizat: întărirea posturii de apărare și descurajare pe flancul estic al NATO, cu accent pe regiunea Mării Negre, consolidarea investițiilor SUA în Europa de Est, implicarea americană în exploatarea gazelor din Marea Neagră, primirea României în programul Visa Waiver și aderarea României la OCDE.

2021

Un an mai târziu, la 20 octombrie 2021, secretarul apărării Lloyd Austin a efectuat o vizită în România și poartă discuții cu Președintele României Klaus Iohannis și cu ministrul român al apărării naționale, Nicolae Ciucă, în contextul creșterii tensiunii și amenințărilor de securitate din partea Federației Ruse în regiune.

În același an, la 8 noiembrie 2021, au avut loc, la Washington, consultările politice ale ministrului român al afacerilor externe Bogdan Aurescu cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken.

A doua zi, la 9 noiembrie 2021, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu a avut o întrevedere cu Alejandro Mayorkas, secretarul pentru securitate internă al SUA, cele două părți angajându-se să colaboreze cu scopul de a face progrese pentru îndeplinirea cerințelor ca România să acceadă în programul Visa Waiver.

În aceeași lună, noiembrie 2021, a avut loc la Departamentul de Stat o nouă reuniune a Dialogului Strategic. Partea română și cea americană s-au angajat să lucreze în continuare  pentru avansarea colaborării pe proiecte concrete în domeniul securității și apărării, relațiilor economice și comerciale, energiei, drepturilor omului, relațiilor culturale.

2022

La 11 martie 2022 Vicepreședintele Statelor Unite Kamala Harris s-a aflat  la București și a avut întâlniri cu Președintele României Klaus Iohannis și Primul-ministru Nicolae Ciucă. Vicepreședintele SUA a reafirmat angajamentul Statelor Unite de a apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO.

Ministrul energiei, Virgil Popescu, efectuează o vizită la Washington, în cadrul căreia, la 27 iulie 2022, a avut o întrevedere cu secretarul american al energiei, Jennifer Granholm, pentru a discuta despre următoarele etape ce vor fi parcurse pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și proiectul de amplasare de reactoare mici modulare (SMR), la Doicești, în județul Dâmbovița, SMR fiind cea mai recentă tehnologie nucleară civilă.